Etichetă: COVID19

Comisia Europeană a aprobat terapia cu plasmă convalescentă

Documentul de îndrumare urmărește să faciliteze o abordare comună în statele membre ale UE privind donarea, colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distribuirea și administrarea sub monitorizare a plasmei convalescente pentru tratamentul pacienților cu Covid-19.

Comisia Europeană a aprobat deja Ghidul privind colectarea și administrarea de plasmă convalescentă COVID-19. În comunicatul emis de Comisia Europeană se spune:

Transfuzia de plasmă convalescentă este o terapie potențial promițătoare pentru pacienții cu COVID-19, care poate fi pusă la dispoziție pe scară largă, într-un timp foarte scurt, de către serviciile de sânge din UE.

Documentul de îndrumare urmărește să faciliteze o abordare comună în statele membre ale UE privind donarea, colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distribuirea și administrarea sub monitorizare a plasmei convalescente pentru tratamentul pacienților cu Covid-19.

Ghidul, care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, a fost elaborat în colaborare cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și este aprobat de cele 27 de autorități competente ale statelor membre pentru sânge și componente ale sângelui.

În colaborare cu Alianța Europeană a Sângelui (EBA), Comisia Europeană (DG DIGIT) construiește o bază de date pentru colectarea datelor privind donația și rezultatul pacientului. Baza de date va fi transmisă mai târziu în aprilie și va fi deschisă tuturor instituțiilor de sânge din UE/ SEE care doresc să participe, prin intermediul EBA. Această bază de date cu acces deschis va colecta date despre administrarea monitorizată de plasmă convalescentă, precum și din studiile clinice randomizate și va consolida dovezile UE privind siguranța și eficacitatea acestei terapii.

Serviciile de sânge din țările UE/ SEE care doresc să participe la programul de donare și monitorizare a rezultatelor UE ar trebui să contacteze EBA la info@europeanbloodalliance.eu

Administrarea plasmei de la pacienții care s-au recuperat după infectare a fost încercată în trecut cu un anumit succes. Pentru COVID-19, această abordare este susținută de dovezi științifice timpurii și de un studiu realizat în Hong Kong în timpul crizei SARS-1 (un virus strâns legat). Această dovadă empirică indică, de asemenea, că riscurile asociate sunt foarte mici. De fapt, procedura este o transfuzie plasmatică standard, unde plasma îndeplinește toate criteriile de siguranță.

Pe lângă transfuzia directă, plasma convalescentă poate fi folosită și ca materie primă pentru fabricarea industrială ulterioară a imuno-globulinelor specifice (medicamente).

Dezvoltarea unui astfel de produs fabricat industrial ar fi sporită prin disponibilitatea unui inventar substanțial de plasmă convalescentă donată, respectând standarde înalte de calitate și siguranță.

Transfuziile plasmatice convalescente pot fi puse la dispoziție pe termen scurt prin capacitățile organizaționale existente în serviciile de sânge publice / ONG din statele membre ale UE. În mai mult de jumătate din statele membre ale UE, serviciile de sânge se pregătesc pentru colectare. În unele state membre ale UE, colectarea și aprovizionarea au început deja. Fondul extensiv de donatori potențiali, respectiv pacienții COVID-19 vindecați, par extrem de motivați să doneze și să ajute concetățenii.

Această posibilă terapie este, de asemenea, de un interes ridicat în întreaga lume, iar în SUA FDA aprobă deja aplicații individuale pentru utilizarea de plasmă convalescentă pentru pacienți specifici și lucrează cu centrele de sânge ale Crucii Roșii Americane și Clinica Mayo pentru a sprijini un acces extins la această terapie.

Deși plasma în sine este o donare normală și o componentă de sânge uzuală, eficacitatea utilizării acesteia pentru tratarea pacienților cu infecție cu COVID-19 nu este dovedită. Prin eforturile de colaborare ale Comisiei Europene, ale autorităților competente ale statelor membre pentru sânge și componente ale sângelui, ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și ale Alianței Europene a Sângelui, datele vor fi culese și analizate într-o bază de date comună, astfel încât să obținem o imagine clară privind utilitatea acestor transfuzii promițătoare. În interesul transparenței și al schimbului de cunoștințe, baza de date va avea acces deschis.

Terapia cu plasmă convalescentă – studiu pilot

Medicii chinezi au publicat un studiu efectuat pe un număr de 10 pacienți care au fost tratați cu plasmă recoltată de la pacienți COVID-19 vindecați. Profesorul Irinel Popescu vă prezintă concluziile acestui studiu pilot.

Acest studiu al unui grup de cercetatori chinezi de la Centrul National de Medicina Translationala din Shanghai analizeaza o serie de 10 bolnavi cu COVID, aflati in stare grava, la care s-a recurs la tratament cu plasma de convalescent.

Timpul mediu de la aparitia primelor simptome la acesti pacienti si momentul administrarii plasmei a fost de 16,5 zile; s-a recurs, deci, la aceasta solutie relativ tardiv si atunci cind evolutia bolii era in continua agravare si nu putea fi controlata cu medicatia obisnuita.

A fost administrata o singura doza, de 200 ml, din plasma recoltata de la pacienti aflati in convalescenta dupa COVID si la care titrul de anticorpi a fost mai mare decit 1:640. Primul obiectiv al studiului a fost siguranta acestui tip de tratament. Din acest punct de vedere, transfuzia de plasma a fost bine tolerata si nu s-au inregistrat efecte adverse notabile. Al doilea obiectiv a fost eficienta terapeutica, apreciata prin mai multi parametri:
– Evolutia clinica
– Probele de laborator

S-a constatat o ameliorare semnificativa atit a evolutiei clinice, cit si a datelor de laborator (inclusiv scaderea viremiei), precum si ameliorarea imaginii radiologice pulmonare.
Aceste date pot fi considerate suficient de incurajatoare pentru a introduce acest tip de tratament la cazurile grave de COVID.

Irinel Popescu, MD, PhD
Professor of Surgery
Titu Maiorescu University
Fundeni Clinical Institute
Department of General Surgery and Liver Transplantation
Bucharest, Romania

Gășiți aici și traducerea în limba română a studiului: https://covidplasma.ro/wp-content/uploads/2020/04/Fezabilitatea-terapiei-cu-plasmă-convalescentă-la-pacienții-cu-forme-severe-de-COVID-19-Studiu-pilot-RO.pdf

Plasma convalescentă în prevenirea COVID-19

Profesorul Irinel Popescu vă prezintă o scurtă recenzie a articolului publicat în Journal of Clinical Investigations de Arturo Casadavell (Johns Hopkins University) și Liise-anne Pirofski (Albert Einstein College of Medicine)

The convalescent sera option for containing COVID-19 Arturo Casadevall, Liise-anne Pirofski J Clin Invest. 2020. https://doi.org/10.1172/JCI138003.

Articolul este o pledoarie pentru introducerea rapida la nivel clinic a serului de convalescent SARS- Cov 2 pentru controlul actualei epidemii. Se face o trecere in revista a utilizarii acestui tip de tratament de-a lungul istoriei, fiind mentionata, intre altele, pandemia de gripa spaniola din 1918, cu bune rezultate, conform unei analize retrospective.

Mai aproape de noi si de actuala pandemie, serul de convalescent a fost folosit cu succes in epidemia cu SARS 1 (2003) si in cea cu MERS (2012). Fata de alte articole pe aceeasi tema, care considera ca principala indicatie a serului de convalescent ar fi in cazurile grave, in articol se face o pledoarie pentru administrarea profilactica sau, cel putin foarte precoce, la debutul bolii. Se considera ca efectul anticorpilor pe care ii contine serul de convalescent ar fi maxim in ambele situatii; o indicatie particulara ar constitui-o utilizarea la cadrele medicale care au venit in contact cu bolnavi infectati, ceea ce le-ar permite acestora sa-si continue munca (cu consecinte dintre cele mai benefice, in situatia in care cadrele medicale se afla in linia intii a luptei anti-COVID).

In articol sint detaliate atit riscurile (atit cele deja cunoscute cit si cele potentiale) precum si efectele adverse pe care le poate avea serul de convalescent, precum si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de sanatate care doreste sa introduca aceasta metoda (inclusiv posibilitatea de a organiza studii stiintifice avind un centru de coordonare calificat).

Irinel Popescu, MD, PhD
Professor of Surgery
Titu Maiorescu University
Fundeni Clinical Institute
Department of General Surgery and Liver Transplantation
Bucharest, Romania

Găsiți aici articolul în limba română: https://covidplasma.ro/wp-content/uploads/2020/04/Opțiunea-de-ser-convalescent-pentru-stoparea-COVID-19.pdf

Imunizarea pasivă cu plasmă convalescentă?

Prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc ne face o recenzie a articolului publicat în International Journal of Molecular Sciences de către dr. Samir Jawhara, specialist in imunologie-microbiologie la Universitatea din Lille – Franța.

Este posibil ca imunoglobulinele din plasma colectată de la pacienții recuperați după infecția cu noul coronavirus (SARS-Cov-2) sa ofere protecție împotriva infecției COVID-19 si sa consolideze sistemului imunitar la pacienții noi?

La această întrebare încearcă să răspundă dr. Samir Jawhara, specialist in imunologie-microbiologie la Universitatea din Lille – Franța, în cuprinsul unui recent articol publicat in prestigioasa revista International Jurnal of Molecular Sciences.

Așa cum bine se știe, imunoglobulinele cu administrare pe cale intravenoasă (IVIg) sunt preparate de gamaglobuline foarte purificate care se prepară dintr-un pool de plasmă umană de la donatori sănătoşi. Utilitatea clinică a IVIg a fost intens studiată în ultimii ani în sindroamele de imunodeficienţă primare, precum şi în numeroase stări clinice ca procese infecţioase (sepsis, parvovirus B19, HIV), boli neurologice (scleroza multiplă poliradiculoneuropatia inflamatorie cronică demielinizantă, sindromul Guillain-Barré, miastenia gravis), alte boli autoimune sistemice (dermatomiozită, polimiozită, lupus eritematos systemic, sindromul Sjögren, sclerodermie, purpura Henoch-Schonlein, boala Behçet, sindromul antifosfolipidic, poliarterita reumatismală etc.).

Până acum, toate eforturile pentru a preveni răspândirea COVID-19 au fost ineficiente/inadecvate si nu există încă tratamente universal certificate si validate.

Având in vedere ca persoanele cu sistem imunitar slăbit par să aibă un risc mai mare de a dezvolta complicații mortale asociate cu boala COVID-19, mai multe companii farmaceutice și biotehnologice lucrează la dezvoltarea vaccinului și estimează că va dura ani de zile pentru a se produce și testa înainte de a putea ajunge la populație. De asemenea, mai multe medicamente antivirale sunt testate, iar rezultatele sunt încă așteptate.

Conform dr. Samir Jawhara, imunoterapia folosind imunoglobulinele din plasma convalescentă în combinație cu medicamente antivirale ar putea fi utilizată pe scară mai largă pentru a trata sau a preveni COVID-19 și pentru a consolida răspunsul nostru imunitar. Eficacitatea IVIg ar fi mai bună dacă s-ar colecta anticorpii imunitari de la pacienții care s-au recuperat după COVID-19 în același oraș sau în împrejurimi, pentru a crește șansa de neutralizare a virusului la pacienții recent infectați.

Prof. univ. dr. Dorel Săndesc, Timișoara, aprilie 2020.

Cum au fost salvați 5 pacienți critici COVID-19?

Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA) a publicat un studiu despre beneficiile încergistrate dup administrarea terapiei cu plasmă convalescentă, cu titru mare de anticorpi anti-COVID19, recoltată de la convalescenți (PTMAC-C) – Recenzie făcută de Prof. Șerban-Ion Bubenek-Turconi MD Ph.D.

Chenguang Shen, ZhaoqinWang, Fang Zhao, Yang Yang, Jinxiu Li, Jing Yuan, FuxiangWang, Delin Li, Minghui Yang, Li Xing, JinliWei, Haixia Xiao, Yan Yang, Jiuxin Qu, Ling Qing, Li Chen, Zhixiang Xu, Ling Peng, Yanjie Li, Haixia Zheng, Feng Chen, Kun Huang, YujingJiang, Dongjing Liu, Zheng Zhang, Yingxia Liu, Lei Liu. Treatment of 5 Critically Ill Patients With COVID-19 With Convalescent Plasma. JAMA. doi:10.1001/jama.2020.4783Published online March 27, 2020.

Prof. Șerban-Ion Bubenek-Turconi MD Ph.D. President – Romanian Society Anaesthesia and Intensive Care (SRATI); Member of Board of Directors – European Society of Anaesthesiology (ESA)
Chief 1-st Cardiovascular Anesthesia and Intensive Care Dept of “Prof. C.C. Iliescu” Emergency Cardiovascular Diseases Institute – Bucharest; “Carol Davila” Medical University of Bucharest; Chair ”Fundeni Clinics” Anaesthesia and Intensive Care Dept; Visiting Professor of Tel Aviv Med.Center- Sackler Faculty of Medicine, Israel; Examiner for European Diploma in Anaesthesia and Intensive Care
Assistant Etranger de l’Universite Pitie-Salpetriere, Paris VI

Un articol despre plasma cu titru mare de anticorpi anti-COVID19 recoltată de la convalescenți (PTMAC-C) publicat în JAMA trezește desigur interesul oricărui medic în condițiile actualei pandemii de SARS-CoV-19. Importanța articolului crește semnificativ dincolo de aceste considerații deoarece în acest studiu, 5 pacienți critici ventilați mecanic și care primiseră toți deja metilprednisolon și antivirale în variate scheme (4 /5 lopinavir–ritonavir dar și interferon alfa-1b 3 /5 , favipiravir 2/ 5 sau arbidol+darunavir 1/5) au primit 400 ml de PTMAC-C compatibilă AB0 (cu titru de anticorpi IgM și IgG specifici mai mare de 1:1000 ; titru de neutralizare mai mare de 40) administrată în chiar ziua recoltării de la pacienții convalescenți.

PTMAC-C a fost administrată între zilele 10-22 post admisie pacienților care au întrunit cumulative următoarele criterii: paO2/FiO2 ventialție mecanică, bpneumonie severă cu încărcare virală mare în ciuda antiviralelor și paO2/FiO2 < 300. S-au evaluat pre și post administrarea PTMAC-C următorii parametrii clinici și paraclinici: temperatura, încărcătură virală mare, scor SOFA, paO2/FiO2, markeri inflamatorii (procalcitonină (PCT), proteina C-reactivă (PCR) și interleukină 6 (IL-6)). Temperatura pre administrare a fost de 37.6 – 39.0 °C și a revenit la normal în ziua a 3 a post administrare la 80% din pacienți. Scorul SOFA a scăzut de la valori 2 – 10 în pre-administare, la valori de 1- 4 în ziua 12 în timp ce valorile PaO2/FiO2 au a evoluat exact în sens invers în același interval, respectiv de la 172-276 la 284-366. Markerii inflamatorii au scăzut la 4 din 5 pacienți. Negativarea încărcăturii virale a avut loc la 3 pacienți în primele 3 zile iar pentru 2 pacienți la 12 zile și s-a corelat cu evoluția clinică mai bună a primilor 3 pacienți care au fost sevrați de ventilația mecanică cu succes după 14 zile și apoi externați ( durata medie de spitalizare 50 zile) Ceilalți 2 pacienți la 37 zile de la admisia în spital erau încă ventilați mechanic și stabili ( unul dintre aceștia beneficiase și de 5 zile de ECMO post-abministrare PTMAC-C). În această serie limitată de 5 pacienți, administrarea de PTMAC-C a ameliorat atât starea clinică a pacienților cât și parametrii de oxigenare și scorul de gravitate. Deși 3 din 5 pacienți au avut o evoluție bună nu se pot trage concluzii definitive iar observațiile acestui studiu trebuie evaluate prin studii mai mari și mai complexe.

Transfuzia de sânge în COVID-19

Recenzie făcută de Prof. Șerban-Ion Bubenek-Turconi MD Ph.D. despre un articol despre provocările cu care se confruntă medicii hematologi și transfuziologi din China în cursul pandemiei COVID-19

Xiaohong Cai, Ming Ren, Fenghua Chen, Liliang Li, Hang Lei, Xuefeng Wang.Blood transfusion during the COVID-19 outbreak. Blood Transfus. 2020; 18: 79-82 DOI 10.2450/2020.0076-20.

Prof. Șerban-Ion Bubenek-Turconi MD Ph.D. President – Romanian Society Anaesthesia and Intensive Care (SRATI); Member of Board of Directors – European Society of Anaesthesiology (ESA)
Chief 1-st Cardiovascular Anesthesia and Intensive Care Dept of “Prof. C.C. Iliescu” Emergency Cardiovascular Diseases Institute – Bucharest; “Carol Davila” Medical University of Bucharest; Chair ”Fundeni Clinics” Anaesthesia and Intensive Care Dept; Visiting Professor of Tel Aviv Med.Center- Sackler Faculty of Medicine, Israel; Examiner for European Diploma in Anaesthesia and Intensive Care
Assistant Etranger de l’Universite Pitie-Salpetriere, Paris VI

Deși titlul articolului pare a face referire doar la provocările cu care s-au confruntă medicii hematologi și transfuziologi din China în cursul pandemiei COVID-19, provocări cauzate atât de măsurile de distanțare socială (care duc inevitabil la scăderea numărului de donatori) cât și de caracteristicile patogenice ale virusului SARS-CoV-2 (incubația variabilă, mulți infectați traversează boala asimptomatic), conținutul științific al articolului nu se limtează la descrierea marilor probleme apărute în recrutarea donorilor și la siguranța transfuzională în circumstanțele amintite.

Dincolo de descrierea măsurilor de siguranță sporite din laboratoarele de hematologie transfuzională, articolul analizat prezintă indicațiile și tehnica de afereză din sângele convalescenților de COVID-19 precum și protocolul prin care plasma cu titru mare de anticorpi anti-COVID19 recoltată de la convalescenți (PTMAC-C) a fost administrată unor pacienți cu boală severă.

Indicațiile administrării PTMAC-C elaborate de Comisiile Naționale de Sănătate civile și militare din China au vizat pacienții cu formă severă de COVID-19, adică pacienți critici la care istoricul bolii era de sub 3 săptămâni și la care testul PCR era pozitiv sau clinicianul considera că pacientul prezintă încă viremie. La acești pacienți, autorii consideră că PTMAC-C trebuie administrată cât mai precoce deoarece în aceste condiții administarea de PTMAC-C poate ameliora simptomatologia respiratorie și pacientul poate deveni negativ iar testele de inflamație să ateste o reducere a acesteia din urmă. PTMAC-C nu ar avea indicație la pacienții cu sindrom de insuficiență organică multiplă și nici la cei cu boli terminale infectați cu SARS-CoV-19.

Articolul nu oferă date statistice și recunoaște că este nevoie de trialuri clinice robuste, bine desenate pentru a trage concluzii asupra utilității PTMAC-C la paciențiiCOVID-19, dar în lipsa unui vaccin eficace, rămâne o alternativă seducătoare.

Deși titlul articolului pare a face referire doar la provocările cu care s-au confruntă medicii hematologi și transfuziologi din China în cursul pandemiei COVID-19, provocări cauzate atât de măsurile de distanțare socială (care duc inevitabil la scăderea numărului de donatori) cât și de caracteristicile patogenice ale virusului SARS-CoV-2 (incubația variabilă, mulți infectați traversează boala asimptomatic), conținutul științific al articolului nu se limtează la descrierea marilor probleme apărute în recrutarea donorilor și la siguranța transfuzională în circumstanțele amintite.

Dincolo de descrierea măsurilor de siguranță sporite din laboratoarele de hematologie transfuzională, articolul analizat prezintă indicațiile și tehnica de afereză din sângele convalescenților de COVID-19 precum și protocolul prin care plasma cu titru mare de anticorpi anti-COVID19 recoltată de la convalescenți (PTMAC-C) a fost administrată unor pacienți cu boală severă.

Indicațiile administrării PTMAC-C elaborate de Comisiile Naționale de Sănătate civile și militare din China au vizat pacienții cu formă severă de COVID-19, adică pacienți critici la care istoricul bolii era de sub 3 săptămâni și la care testul PCR era pozitiv sau clinicianul considera că pacientul prezintă încă viremie. La acești pacienți, autorii consideră că PTMAC-C trebuie administrată cât mai precoce deoarece în aceste condiții administarea de PTMAC-C poate ameliora simptomatologia respiratorie și pacientul poate deveni negativ iar testele de inflamație să ateste o reducere a acesteia din urmă. PTMAC-C nu ar avea indicație la pacienții cu sindrom de insuficiență organică multiplă și nici la cei cu boli terminale infectați cu SARS-CoV-19.

Articolul nu oferă date statistice și recunoaște că este nevoie de trialuri clinice robuste, bine desenate pentru a trage concluzii asupra utilității PTMAC-C la paciențiiCOVID-19, dar în lipsa unui vaccin eficace, rămâne o alternativă seducătoare.