Imunizarea pasivă cu plasmă convalescentă?

Prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc ne face o recenzie a articolului publicat în International Journal of Molecular Sciences de către dr. Samir Jawhara, specialist in imunologie-microbiologie la Universitatea din Lille – Franța.

Este posibil ca imunoglobulinele din plasma colectată de la pacienții recuperați după infecția cu noul coronavirus (SARS-Cov-2) sa ofere protecție împotriva infecției COVID-19 si sa consolideze sistemului imunitar la pacienții noi?

La această întrebare încearcă să răspundă dr. Samir Jawhara, specialist in imunologie-microbiologie la Universitatea din Lille – Franța, în cuprinsul unui recent articol publicat in prestigioasa revista International Jurnal of Molecular Sciences.

Așa cum bine se știe, imunoglobulinele cu administrare pe cale intravenoasă (IVIg) sunt preparate de gamaglobuline foarte purificate care se prepară dintr-un pool de plasmă umană de la donatori sănătoşi. Utilitatea clinică a IVIg a fost intens studiată în ultimii ani în sindroamele de imunodeficienţă primare, precum şi în numeroase stări clinice ca procese infecţioase (sepsis, parvovirus B19, HIV), boli neurologice (scleroza multiplă poliradiculoneuropatia inflamatorie cronică demielinizantă, sindromul Guillain-Barré, miastenia gravis), alte boli autoimune sistemice (dermatomiozită, polimiozită, lupus eritematos systemic, sindromul Sjögren, sclerodermie, purpura Henoch-Schonlein, boala Behçet, sindromul antifosfolipidic, poliarterita reumatismală etc.).

Până acum, toate eforturile pentru a preveni răspândirea COVID-19 au fost ineficiente/inadecvate si nu există încă tratamente universal certificate si validate.

Având in vedere ca persoanele cu sistem imunitar slăbit par să aibă un risc mai mare de a dezvolta complicații mortale asociate cu boala COVID-19, mai multe companii farmaceutice și biotehnologice lucrează la dezvoltarea vaccinului și estimează că va dura ani de zile pentru a se produce și testa înainte de a putea ajunge la populație. De asemenea, mai multe medicamente antivirale sunt testate, iar rezultatele sunt încă așteptate.

Conform dr. Samir Jawhara, imunoterapia folosind imunoglobulinele din plasma convalescentă în combinație cu medicamente antivirale ar putea fi utilizată pe scară mai largă pentru a trata sau a preveni COVID-19 și pentru a consolida răspunsul nostru imunitar. Eficacitatea IVIg ar fi mai bună dacă s-ar colecta anticorpii imunitari de la pacienții care s-au recuperat după COVID-19 în același oraș sau în împrejurimi, pentru a crește șansa de neutralizare a virusului la pacienții recent infectați.

Prof. univ. dr. Dorel Săndesc, Timișoara, aprilie 2020.

Transfuzia de sânge în COVID-19

Recenzie făcută de Prof. Șerban-Ion Bubenek-Turconi MD Ph.D. despre un articol despre provocările cu care se confruntă medicii hematologi și transfuziologi din China în cursul pandemiei COVID-19

Xiaohong Cai, Ming Ren, Fenghua Chen, Liliang Li, Hang Lei, Xuefeng Wang.Blood transfusion during the COVID-19 outbreak. Blood Transfus. 2020; 18: 79-82 DOI 10.2450/2020.0076-20.

Prof. Șerban-Ion Bubenek-Turconi MD Ph.D. President – Romanian Society Anaesthesia and Intensive Care (SRATI); Member of Board of Directors – European Society of Anaesthesiology (ESA)
Chief 1-st Cardiovascular Anesthesia and Intensive Care Dept of “Prof. C.C. Iliescu” Emergency Cardiovascular Diseases Institute – Bucharest; “Carol Davila” Medical University of Bucharest; Chair ”Fundeni Clinics” Anaesthesia and Intensive Care Dept; Visiting Professor of Tel Aviv Med.Center- Sackler Faculty of Medicine, Israel; Examiner for European Diploma in Anaesthesia and Intensive Care
Assistant Etranger de l’Universite Pitie-Salpetriere, Paris VI

Deși titlul articolului pare a face referire doar la provocările cu care s-au confruntă medicii hematologi și transfuziologi din China în cursul pandemiei COVID-19, provocări cauzate atât de măsurile de distanțare socială (care duc inevitabil la scăderea numărului de donatori) cât și de caracteristicile patogenice ale virusului SARS-CoV-2 (incubația variabilă, mulți infectați traversează boala asimptomatic), conținutul științific al articolului nu se limtează la descrierea marilor probleme apărute în recrutarea donorilor și la siguranța transfuzională în circumstanțele amintite.

Dincolo de descrierea măsurilor de siguranță sporite din laboratoarele de hematologie transfuzională, articolul analizat prezintă indicațiile și tehnica de afereză din sângele convalescenților de COVID-19 precum și protocolul prin care plasma cu titru mare de anticorpi anti-COVID19 recoltată de la convalescenți (PTMAC-C) a fost administrată unor pacienți cu boală severă.

Indicațiile administrării PTMAC-C elaborate de Comisiile Naționale de Sănătate civile și militare din China au vizat pacienții cu formă severă de COVID-19, adică pacienți critici la care istoricul bolii era de sub 3 săptămâni și la care testul PCR era pozitiv sau clinicianul considera că pacientul prezintă încă viremie. La acești pacienți, autorii consideră că PTMAC-C trebuie administrată cât mai precoce deoarece în aceste condiții administarea de PTMAC-C poate ameliora simptomatologia respiratorie și pacientul poate deveni negativ iar testele de inflamație să ateste o reducere a acesteia din urmă. PTMAC-C nu ar avea indicație la pacienții cu sindrom de insuficiență organică multiplă și nici la cei cu boli terminale infectați cu SARS-CoV-19.

Articolul nu oferă date statistice și recunoaște că este nevoie de trialuri clinice robuste, bine desenate pentru a trage concluzii asupra utilității PTMAC-C la paciențiiCOVID-19, dar în lipsa unui vaccin eficace, rămâne o alternativă seducătoare.

Deși titlul articolului pare a face referire doar la provocările cu care s-au confruntă medicii hematologi și transfuziologi din China în cursul pandemiei COVID-19, provocări cauzate atât de măsurile de distanțare socială (care duc inevitabil la scăderea numărului de donatori) cât și de caracteristicile patogenice ale virusului SARS-CoV-2 (incubația variabilă, mulți infectați traversează boala asimptomatic), conținutul științific al articolului nu se limtează la descrierea marilor probleme apărute în recrutarea donorilor și la siguranța transfuzională în circumstanțele amintite.

Dincolo de descrierea măsurilor de siguranță sporite din laboratoarele de hematologie transfuzională, articolul analizat prezintă indicațiile și tehnica de afereză din sângele convalescenților de COVID-19 precum și protocolul prin care plasma cu titru mare de anticorpi anti-COVID19 recoltată de la convalescenți (PTMAC-C) a fost administrată unor pacienți cu boală severă.

Indicațiile administrării PTMAC-C elaborate de Comisiile Naționale de Sănătate civile și militare din China au vizat pacienții cu formă severă de COVID-19, adică pacienți critici la care istoricul bolii era de sub 3 săptămâni și la care testul PCR era pozitiv sau clinicianul considera că pacientul prezintă încă viremie. La acești pacienți, autorii consideră că PTMAC-C trebuie administrată cât mai precoce deoarece în aceste condiții administarea de PTMAC-C poate ameliora simptomatologia respiratorie și pacientul poate deveni negativ iar testele de inflamație să ateste o reducere a acesteia din urmă. PTMAC-C nu ar avea indicație la pacienții cu sindrom de insuficiență organică multiplă și nici la cei cu boli terminale infectați cu SARS-CoV-19.

Articolul nu oferă date statistice și recunoaște că este nevoie de trialuri clinice robuste, bine desenate pentru a trage concluzii asupra utilității PTMAC-C la paciențiiCOVID-19, dar în lipsa unui vaccin eficace, rămâne o alternativă seducătoare.