Plasma convalescentă pentru tratarea COVID-19 – posibilități și provocări

Prof. Univ. dr. Virgil Paunescu, Coordonatorul Centrului Oncogen din Timișoara, ne prezintă concluziile editorialiștilor JAMA (Journal of American Medical Association) despre rezultatele foarte bune ale terapiei cu plasmă convalescentă în COVID-19

Editorial JAMA: Convalescent Plasma to Treat COVID-19
Possibilities and Challenges
John D. Roback, MD, PhD; Jeannette Guarner, MD

În acest număr al JAMA, SHEN și colaboratorii raportează concluziile dintr-un studiu preliminar in care sunt inclusi 5 pacienți grav bolnavi cu coronavirus 2019 (COVID-19), care a fost tratați în Shenzhen – Spitalul Poporului din China, folosind transfuzie de plasmă de la pacienți convalescenți.

Toți pacienții au avut insuficiență respiratorie severă și erau ventilați mecanic; 1 pacient a avut nevoie de oxigenare extracorporeală arterio-venoasă cu membrana (ECMO) și 2 au avut pneumonie bacteriana și/sau fungică. Patru pacienți fără patologie coexistentă au primit plasma convalescentă în ziua 20 a de spitalizare și un pacient cu hipertensiune arterială și insuficienta de valvă mitrală a primit transfuzia plasmatică în ziua 10-a.

Plasma donată avea anticorpi SARS-CoV-19 cu IgG și anti-IgM demonstrabile care au neutralizat virusul in culturile vitro. Deși acești pacienți au continuat să primească în principal tratament antiviral cu lopinavir/ritonavir și interferon, specialiștii chinezi apreciază că recuperarea lor ar fi fost posibilă si prin utilizarea de plasmă convalescentă, deoarece starea clinică a tuturor pacienților s-a îmbunătățit la aproximativ o săptămână după transfuzie ( normalizarea temperaturii precum și ameliorarea funcției organelor vitale). In plus, titrurile de anticorpi specifici au crescut și testele pentru SARS-CoV-2 s-au negativat între zilele 1 și 12 zile după transfuzie.

Plasma convalescentă are avantajul că în timp ce anticorpii săi limitează replicarea virală, alte componente plasmatice pot exercita, de asemenea, efecte benefice, cum ar fi refacerea factorilor de coagulare atunci când este administrată pacienților cu stări febrile hemoragice precum Ebola.
Implementarea terapiilor cu anticorpi pasivi in condițiile creșterii rapide a numărului de cazuri COVID-19 oferă o ocazie inedită de a efectua studii clinice despre eficacitatea acestui tratament împotriva unui agent viral. Dacă in urma unor studii clinice randomizate se demonstrează eficacitatea utilizării acestora ca terapie de succes, opinia specialiștilor este că se poate schimba chiar cursul acestei pandemii.

Remarcabile sunt si soluțiile gândite de SHEN si echipa sa referitor la modul în care s-ar putea răspunde cererilor crescute:

În primul rând, spitalele sau centrele de transfuzii ar putea începe să colecteze plasma de la donatori convalescenți. Angajații din domeniul sănătății ar putea încuraja pacienții infectați cu COVID-19 să doneze plasma după externarea din spital pentru a fi înghețată și distribuită în spitale; vor fi păstrate probe pentru investigații concomitente.

În al doilea rând, în câteva zile de la colectare, clinicienii ar putea transfuza plasma convalescentă la pacienții infectați. Această abordare ar fi de așteptat să fie cea mai eficientă la pacienți înainte de a dezvolta un răspuns umoral la COVID-19; testele serologice care detectează anticorpi neutralizanți COVID-19 ar fi benefice în identificarea celor mai buni candidați la tratament.
Monitorizarea clinică a pacientului, a rezultatelor de laborator și imagistica ar putea să fie comparate cu titrurile, specificitatea și activitatea de neutralizarea anticorpilor.

În al treilea rând, finanțarea pentru extinderea capacităților de colectare a plasmei, precum și pentru inițiativele de cercetare academică, industrială și guvernamentală, ar putea mobiliza și încununa cu succes aceste eforturi.

Cu toate acestea, administrarea de plasma convalescentă va avea o acoperire limitată, deoarece transfuziile sunt de obicei efectuate în mediul de spital și pot necesita mari volume de perfuzie. În plus, pot surveni transfuzii plasmatice cu evenimente adverse care variază de la febră ușoară și reacții alergice la bronhospasm sever cu risc vital, leziuni pulmonare acute și suprasolicitare circulatorie la pacienți cu tulburări cardiorespiratorii.

În al patrulea rând, dinamica evoluției infecțiilor precum și factorii in funcție de care variază eficacitatea clinică ar putea fi folosite pentru fabricare concentrată COVID-19H-Ig.

În al cincilea rând, în câteva luni, ar putea fi posibila utilizarea preparatelor cu volum mic de H-Ig în ambulatoriu, clinici, precum și în spitale. Aceste preparate reprezintă un tratament injectabil, testat în timp pentru infecții virale (de exemplu, hepatită A si B ) și bacteriene (de exemplu, tetanos, difterie).

Atât grupurile academice cat si cele industriale încep investigarea eficacității terapiilor cu anticorpi pasivi pentru Infecția cu COVID-19. Dacă studiile clinice efectuate stabilesc clar eficacitatea, și dacă testele ar putea identifica pacienții care ar putea beneficia din imunitatea pasivă, SUA și alte țări (inclusiv România, n.a.) ar putea să ia în considerare o campanie națională pentru a oferi un astfel de tratament. Deși reprezintă o provocare logistică, aceasta poate fi singura abordare pentru a proteja populațiile cu risc ridicat și s-ar putea lucra in paralel cu dezvoltarea vaccinurilor și medicamentelor antivirale.

În concluzie, medicii chinezi susțin că este imperios necesară implementarea cat mai rapidă a testelor COVID-19. Mai exact, este nevoie de recomandări clare direcționate centrelor de colectare a sângelui pentru a începe să acorde prioritate recoltărilor de la donatori convalescenți COVID-19, cât și pentru a grăbi disponibilitatea acestor produse pentru uz terapeutic și, extrem de important, eliminarea barierelor de reglementare care în prezent limitează utilizarea acestei tehnologii.

Prof. Univ. dr. Virgil Paunescu, Coordonator Centru Oncogen

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *